Sfintele Paste: traditii,simboluri si obicee

Pastele este sarbatoarea crestin-ortodoxa care anunta Invierea Domnului Isus Hristos, biruinta omenirii, triumful asupra suferintei si spalarea pacatelor. Foarte multe traditii de Paste sunt pastrate si acum si foarte asteptate de cei mici.Incep cu saptamana mare, care porneste de la duminica Floriilor, atunci cand Isus Hristos intra in Ierusalim si se termina cu duminica Pastelui, atunci cand Hristos invie. In aceasta saptamana se fac ultimele pregatiri pentru marea sarbatoare, se fac oua rosii si cozonaci, drop de miel si pasca si tot aceasta saptamana simbolizeaza chinurile prin care trece Mantuitorul, de la tradarea lui de catre Iuda, pana la rastignirea pe cruce pe dealul Golgota, precedata de moartea lui si incheiata cu Invierea.

Lumanarea de Inviere
In noaptea de Inviere fiecare credincios poarta in mina o luminare, pe care o va aprinde din lumina adusa de preot de pe masa Sfintului Altar. Aceasta luminare este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Hristos asupra intunericului pacatului.  Multi pastreaza restul de luminare ramasa nearsa dupa slujba si o aprind in cursul anului in cazul in care au un mare necaz in casa.

Ouale rosii - reprezinta un obicei important al sarbatorii Pastelui. Culoarea rosie a oulelor simbolizeaza sangele lui Iisus Hristos care s-a scurs pe cruce pentru mantuirea lumii iar oul reprezinta mormantul lui Iisus care s-a deschis cand a inviat din morti. De aici deriva si ciocnitul oualelor si spusele : „Hristos a inviat!”, „Adevarat a inviat!”.

In dimineata zilei de Inviere, credinciosii se spala pe fata cu apa in care se afla un ou rosu, un ou alb si o moneda de argint pentru a fi rumenit in obraji ca oul rosu, sa nu stie de boala si sa fie sanatos- ca si oul alb, si tari ca banul, sau pentru a avea belsug. Ouale simbolizeaza mormintul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la invierea sa din morti. De aceea, cind sparg ouale prin ciocnire, dar si cind se saluta crestinii isi spun: “Hristos a inviat! Adevarat a inviat!”. Exista credinta ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. In traditia populara de la noi, ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, te apara de rele.

Pasca – se coace de catre gospodinele crestine numai o data pe an, de Sfintele Pasti. Ea are o forma rotunda pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avind la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit. In momentul in care se pune in cuptor, femeile de la tara fac semnul crucii cu lopata pe peretii cuptorului, spunind:

“Cruce-n casa, Cruse-n masa,

Cruce-n cer, Cruce-n pamint ,

Dumnezeu cu noi la masa, Maica Precista pe fereastra”.

fit pentru pacatele oamenilor si a murit pe cruce asemeni unui miel nevinovat. Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu.

Ultima saptamana a postului Pastelui este cea mai importanta perioada. Ea trebuie folosita pentru cainta si comemorare. Tot atunci sunt pregatite si bucatele de Pasti. Pana de Inviere toata casa trebuie sa fie curata si bucatele sa fie gata.

In seara de Inviere conform traditiei toata lumea merge la biserica pentru a participa la slujba si pentru a lua lumina. La sfarsitul slujbei, preotul imparte tuturor sfintele pasti, adica paine sfintita, stropita cu vin si cu aghiazma.

Iepurasul de Paste
Asemanator mielului, este un alt simbol, de data aceasta de origine pagana, a primaverii si a fertilitatii. A fost ales unul dintre cele mai placute si inocente animale pentru a impresiona si a imbuna zeii vechi ai gotilor, caci de acolo provine traditia iepurasului de Paste. Mai tarziu, prin crestinarea gotilor, se pastreaza acest obicei, care este transferat catre sarbatoarea principala a crestinilor, Pastele Domnului.
Din fericire, de Pastele crestin se consuma mai rar carne de iepure si se prefera mai degraba servirea la desert de iepurasi de ciocolata sau de martipan, care alaturi de miei si oua dulci fac deliciul copiilor, dar si al adultilor.Copiii realizau cuiburi sau cosulete din frunze sau din iarba si le asezau in gradina. Acestia credeau ca in timpul noptii, Iepurasul va veni si le va umple cosuletele cu oua multicolore.

In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, Cina cea de Taina, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda. Numita si Joia Patimilor, se duce la biserica mancare si bautura, pentru a se sfinti si apoi pentru a se da de pomana pentru sufletul mortilor. Tot atunci se vopsesc ouale, deaorece se spune ca daca se inrosesc in Joia Mare, acestea se vor pastra fara ca sa se strice tot anul si daca se doarme in acesta zi, traditia spune ca respectivul va fi lenes tot anul.

In Vinerea Patimilor, Vinerea Mare, o traditie care nu s-a pierdut este ducerea de flori la biserica pentru Hristos si trecerea pe sub masa de 3 ori, ce semnifica poticnirile pe care le-a avut Mantuitorul atunci cand si-a carat in spate propria cruce pentru rastignire. Tot acum foarte multi crestini tin post negru, fara apa si mancare, fiindca se mai numeste si Vinerea Seaca, pentru a fi feriti de boli si pentru a avea spor tot anul. Cine se spovedeste si se impartaseste in Vinerea Mare, va fi spovedit si impartasit pentru tot anul. Traditia mai spune ca daca va ploua in aceasta zi, anul va fi unul roditor si imbelsugat, daca nu va ploua va fi unul secetos. O alta traditie este cea a scaldatului, care spune ca cel care se va scalda in apa rece de 3 ori, exact cum Ioan Botezatorul ii boteza pe oameni si chiar si pe Hristos in apele Iordanului, va fi sanatos pe tot parcursul anului.

In Sambata Mare spre Duminica Invierii, toata lumea merge la biserica pentru a asista la Invierea Domnului, pentru a lua lumina ca sa o duca la cimitir mortilor din familie, dar si acasa, pentru a avea lumina in viata si in suflet, pentru a lua traditionalele Sfinte Pasti – anafura sfintita si pentru a lua flori sfintite, dintre cele care au fost duse in Vinerea Mare la biserica, pentru a le pune acasa la icoane.

În prima zi de Pasti existã obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru aceastã aleasã sãrbãtoare, dar si pentru cã ea semnificã primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste întreaga naturã odatã cu primãvara.

Masa din prima zi de Pasti este un prilej de reunire a familiei, decurgînd dupã un adevãrat ritual. De pe masa de Pasti nu pot lipsi: ouãle rosii, casul de oaie, salata cu ceapã verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu brînzã sau  smîntinã si mai nou, cu ciocolatã.

Sarbatori fericite!